Caragiale si implicarea sa in evenimentele vremii

In toamna anului 1907 Caragiale a publicat un faimos eseu intitulat „1907 din primavara pana’n toamna”. In aceasta lucrare erau zugravite in detaliu atat cauzele care au dus la evenimentul din anul cu pricina cat si evenimentele petrecute inainte si dupa aceste miscari ale taranilor.

Aceasta publicatie a fost deosebit de apreciata de marele scriitor Barbu Stefanescu Delavrancea, care nu a intarziat sa-i raspunda lui Caragiale printr-o scrisoare prin care isi exprima parerea referitoare la cauza care a declansat izbucnirea evenimentelor violente din 1907.

Avand aceeasi opinie, Barbu Stefanescu Delavrancea afirma cu tarie ca „jocul infect al partidelor politice” a determinat in mod decisiv izbucnirea marii Rascoale din 1907. In acelasi timp, declara ca este profund dezgustat de „lacomia nestapanita a celor ajunsi si imbufnarea dizgratioasa a celor cazuti”.

In final, el elogiaza arta deosebita cu care marele sau prieten Caragiale a zugravit intregul tablou al evenimentelor petrecute in 1907.

Prin intermediul lui Delavrancea, Caragiale ii trimite in cursul anului 1907 o scrisoare fiului sau Mateiu, in care isi exprima sentimentul de profunda mahnire fata de situatia existenta in tara. Din aceasta scrisoare adresata fiului sau reiese profundul patriotism al marelui dramaturg.

In final, Caragiale isi exprima increderea intr-un viitor mai bun pentru generatiile urmatoare: „Dumnezeu sa-ti faca tie parte de vremuri mai bune la batranete! Sa va dea voua, tinerilor, Domnul sa nu mai vedeti niciun rau aratandu-se pe biata noastra tara.”

In 1908 Caragiale a publicat in revista „Convorbiri critice” mai multe fabule. Fabula „Boul si vitelul” a fost publicata in numarul 1 al acestei reviste.

Contributia lui Ion Luca Caragiale la aceasta revista a avut rolul „sa intareasca importanta activitatii Convorbirilor critice si sa dea modestului rau maretia fluviului…” – consemna intr-un articol vechi editorul acestei reviste, M. Dragomirescu.

In 1910, Caragiale a publicat o nuvela intitulata Kir Ianulea.

El a murit in iunie 1912 la locuinta sa din Schoneberg, din capitala Germaniei, la varsta de numai 60 ani.

Moartea sa subita a fost cauzata de arterioscleroza avansata. La inmormantarea sa de la Berlin au participat personalitati romanesti ca Delavrancea, poetul Alexandru Vlahuta sau criticul literar Constantin Dobrogeanu-Gherea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *